Boierii se închinau la Poartă, deputaţii se închin la Kremlin!

Din evul mediu până în prezent mulţi au pus ochiul pe Moldova, pe acest teritoriu a avut loc războaie, cotropiri ale polonezilor, ungurilor, turcilor şi a ruşilor  însă n-au reuşit să-i facă pe moldoveni să renunţe la limba română şi la credinţă. Domnia lui Ştefan cel Mare (1457-1504) a fost perioada cea mai glorioasă din istoria medievală a românilor. Politica internă a noului domn s-a deosebit de la bun început de cea a predecesorilor săi, prin faptul ca el a chemat la colaborare boierii din anturajul fostului domn, înzestrându-i cu proprietăţi funciare şi acordându-le înalte dregătorii. Boierii care urmase pe domnul pribeag Petru Aron în Polonia s-au întors în ţară. Reuşind să instaureze în ţară un echilibru social, marele domnitor a pus capăt luptelor dintre fracţiunile boiereşti si a creat o bază socială pentru consolidarea puterii domneşti. O altă măsură întreprinsă de domn a fost întărirea instituţiilor centrale ale statului: Sfatul Domnesc, administraţia locală, oastea şi sistemul de apărare a ţării. Sfatul Domnesc era organul prin care boierii participau la conducerea tarii. El era convocat şi prezidat de domn având o componenta variabila între 12 si 25 de membri. Ceea cea reuşit Ştefan cel Mare de ai satisface pe boieri şi de a colabora cu ei, nu a reuşit nici un alt Domn al Moldovei. Explicaţia constă în faptul că de multe ori urcarea pe tron antrena lupte între partidele boiereşti în care erau implicate deseori şi puterile străine, lupte care au slăbit statul din interior, boierii au închinat turcilor Moldova şi s-au învoit să plătească tribut închinându-se sultanului. Sunt cunoscute cazurile când boieri au trădat pe Domnii ca Petru Rareş fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare, Alexandru Lăpușneanu, Ioan Vodă cel Viteaz etc. Alături de Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul este întruchiparea eroismului fiind cunoscut ca un mare conducător de oşti şi luptător pentru libertatea poporului român. Dar sub presiunea unor factori venite din direcţia Porţi şi nu numai, solidaritatea se dizolva în secolele următoare, astfel încât, încă din vremea lui Mihai Viteazul , “poporul românesc era tăiat în doua clase duşmane”: “boierimea ” şi “ţărănimea sărăcită”. Boierii nemulţumiţi recurgeau la trădare sau la omor cu otravă în momentul ce Domnul Ţării Moldova avea nevoie de ajutorul lor. Boierimea îşi consolidau privilegiile şi intensificau exploatarea ţăranilor, ajungând sa trădeze interesele naţionale pentru interesele de clasă. În veacul al XVII-lea, boierimea devenise “mai bogată” iar ţăranul “mai nenorocit şi mai robit”, astfel ca organismul românesc, dezbinat, n-a mai putut opune rezistenţă la stăpânirea turcilor şi la cea a grecilor, ajungând în “acea nenorocita situaţie de robie desăvârşită” faţă de elementele străine. Boierimea se deznaționalizează, se înstrăinează de popor, iar în epoca fanariotă, structurile politice nu mai reprezintă deloc interesele naţionale.

Epoca Contemporană . La 27 august 1991 în decursul procesului de destrămare a URSS-ului (Uniunii Sovietice), Republica Moldova și-a declarat independența, Republica Moldova a încercat să-și stabilească suveranitatea prin forța armelor în stânga Nistrului, dar a fost împiedicată de ruși, prin armata 14-a a Rusiei. Direcţia politică a deputaţilor a fost orientată spre Kremlin. Articolul 60 . Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ . (1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului. (2) Parlamentul este compus din 101 deputaţi. Articolul 70 .Incompatibilităţi şi imunităţi .(1) Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice. (2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică. (3) Deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului după ascultarea sa. Este cunoscut că deputaţii care au avut o legături strânse cu Federaţia Rusă ajungeau la guvernarea Republicii Moldova, aceştia din urmă îmbogăţindu-se de pe spatele poporului datorită funcţiei pe care o deţineau şi nu din salariu. Unii din cei mai cunoscuţi oligarhi din Republica Moldova sunt Chiril Lucinschi şi Oleg Voronin, fii unor foşti preşedinţi, Petru Lucinschi şi Vladimir Voronin. Într-o declaraţie Lucinschi spunea : ” Moldova este obligata sa prieteneasca cu Rusia”, şi mai cunoaştem cazul privind comercializarea a 21 de avioane MIG, după cum susţin unii experţi a prejudiciat statul cu 40 milioane de dolari.   Foştii prim-miniştri Vasile Tarlev şi Dumitru Braghiş sunt alţi doi politicieni faliţi care s-au tot dat în spectacol făcând paradă din linguşirea ruşilor. În 2009 cu doar două zile înainte de votarea președintelui țării, liderul Alianței Moldova Noastră, Serafim Urechean, a plecat la Moscova, iar privitor la zvonurile că a plecat la Moscova pentru a purta negocieri Urechean a declarat că sunt niște aberații. La finele lunii octombrie 2009, înainte de alegerile prezidenţiale, Vladimir Voronin şi Marian Lupu au mers, separat, la Moscova, la o diferenţă de doar o zi, mai mulţi analişti politici au presupus atunci că administraţia de la Kremlin a încercat să-l convingă pe liderul PCRM să-l voteze pe Lupu la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova.  Moscova vrea să se asigure ca Lupu va servi interesele Kremlinului la Chişinău şi nu va asista la derapaje ale acestuia. Presa rusă a scris anterior că favoriţii Moscovei în perspectiva alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova ar fi Vladimir Filat, Marian Lupu, Valeriu Pasat şi Vladimir Voronin. Premierul Vlad Filat, care şi-a început cariera politica sub protecţia lui Petru Lucinschi, de altfel, Vlad  deţine proprietăţi în valoare de 1,2 miliarde de dolari, fiind al treilea în clasamentul miliardarilor din Republica Moldova. Pe când la alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009a declarat la CEC,că în perioada 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2008, a obţinut venituri în valoare de 1 229 854 de lei. Vladimir Filat a fost chemat de urgenţă la 29 iunie 2010 la Moscova s-a urcat în primul avion pentru “o vizită privată, nici premierul Filat şi nici Serviciul de presă al Guvernului nu au informat opinia publică asupra vizitei întreprinse la Moscova în data de 29 iunie 2010, asupra scopurilor ei a persoanelor cu care premierul s-a întâlnit şi discutat sau a altor detalii.