Friday, April 28, 2017

II.3. De la atitudine la comportament




Lucrarea a fost finalizata in 2015
II.3. De la atitudine la comportament


Estimările efectuate arată că pe viitor  valorile sociale tradiționale vor fi reluate în special prin existența unor pericole care amenință  statul cu posibile încălcări   a valorilor individuale. Liderii ruși au  nevoie ca lideri din occident  să vină cu atacuri permanente la adresa Rusiei, la cultura acesteia, datorită criticilor a elitei conducătoare din vest îi pot uni pe ruşi în jurul unei idei. Rușii nu pot trăii pe timp de pace fără a se gândi la război de altfel  ei păstrează ordinele lăsate de Petru cel Mare:  ,, întreținerea națiunii ruseşti într-o stare de război perpetuă, pentru  a menține soldatul brav și mereu în formă; în el  nu trebuie lăsat să se odihnească decât pentru ameliorarea finanțelor statului. A face astfel încât pacea sa fie utilă razboiului și războiului pacii, în interesul expansiunii teritoriale și al creșterii prosperității Rusiei. “ Acestea includ,  dispozitive de luptă măsurate în numărul de trupe, tehnologie, organizare și bugete,  instruire, manevre tactice, formațiuni și moralul trupelor. Indiferent de capacitatea de luptă are un aspect larg care implică bază de cunoștințe strategice, înțelegerea politici și obiective ale bazei doctrinare.   Ideea pe care îi va uni pe ruși  va trebui  susținută  prin mijloace financiare prin urmare, ar trebui să determine strategii de management pentru a proteja reputația conducătorilor de la Kremlin. Măreția națională a Rusiei a fost echivalentă cu ocuparea teritoriului, războiul era un stil de viață pentru ruși, războiul a fost un instrument de politică externă,  insistența Rusiei  pentru statutul de mare putere de a menține autoritatea asupra unor popoare non-ruse, în special este esențial  controlul zona conductelor. Politologul american  Joseph Nye ,,clasifica puterea  în trei categorii generale, constatând că, pentru a putea obține rezultatele dorite poți: 1) fie să constrângi prin amenințări, 2) fie să convingi prin recompensa, 3) fie să cooptezi pe ceilalți să-ți dorească același lucru ca tine. Primele două categorii reprezintă puterea hard ( puterea dură) , a treia este caracteristică pentru puterea soft ( puterea blândă). “


Forțele armate pot fi folosite pentru a anunța disponibilitatea și intenția, nu trebuie să fie amenințare explicită de forță doar pentru a descuraja intențiile altora iar dacă va fi nevoie va interveni în forță. Cercetătorul rus Alexandru Dughin aprecia că politica externă a Rusiei depinde de ,, calitatea  armatei ( în primul rând în ceea ce privește armamentul strategic) constituie temelia întregii politici rusești, axa ei și prin urmare, structura armatei  trebie să determine conturul general   acestei politci, să consolideze reperele strict poltici, armata va rămâne factorul cel mai important în politica rusească, deoarece însuși statutul politic al ţării, autoritatea, posibilitățile viitorului ei  depind, într-o asemenea  situație, în mod direct de Forțele Militare. “ Este nevoie de cel puțin cunoașterea culturei locale pentru a putea implementa valorile general acceptate prin intermediul mass-media  pentru a evita un conflict care ar putea deveni internațional având ca  exemplu izbucnirea primului război mondial. Media stabilește ordinea cetățeanului, dar și a factorului de decizie,  provocând ordinea de zi  factorului politic.  Socializarea   politică include  invăţarea  valorile fundamentale și principiile fundamentale pentru pregătirea acțiunilor individuale de integrare în  mediului cultural.    Kaiserul german  a jucat un rol important în aducerea în război pe  tot  continentul european  fiind  condus de mai multe ipoteze false.  Nu exista nici un motiv  pentru care acest război să devină mondial, până când Rusia a decis să intervină în favoarea Serbiei. Împăratul Wilhelm II-lea considera că ţarul nu va sprijini  nişte bandiţi. Kaiserul nu știa că ţarul  fost supus la presiuni din partea opiniei publice, cum ar fi demonstrații de stradă în masă în fața Ambasadei Austriei la Sankt Petersburg. Kaiserul  avea o părere greșită la felul cum va reacţiona   Rusia la evenimentele din Serbia în 1914, pentru că nu era conștient de importanța gândirii şi  mentalităţii  slavilor, considerată un protector creştinismului şi al slavilor, problemă întâlnită și azi de care se confruntă şi unele ţări în abordarea politicii externe a Federaţiei Ruse, de aceea este mult mai bine ca cei care au puterea, să se  înțeleagă reciproc. Occidentul este văzut ca un competitor ca o amenințare  ,, ca observator  experimentat, George Kenan a fost acela care a produs mutația din politică externă americană față de URSS prin disiparea iluziilor președintelui Roosevellt  referitoare la posibilitatea de a putea coopera cu Stalin. (Faimosul articol semnat de ,, X,, în revista Foreign Affairs a sosit exact la momentul în care alții  începuseră să vadă tot mai clar duritatea sistemului sovietic.) ’’ Este nevoie de cunoștințe de bază a trecutului politic si cultural diferit a tuturor.   Un stat care nu aparţine nici Europei nici Asiei, cu o cultură aparte deaorece   Fiodor Dostoievski spunea că:  ,, în Europa , noi am fost niște tătari, în Asia vom fi la rândul nostru, europeni. “ Informarea mediatică prezintă tinerilor câteva caractere care ar fi valori comune și  le oferă modele comportamentale . Tinerii folosesc adesea aceste informații pentru a dezvolta propria opinie, pentru că nu au atitudine semnificative și comportamente  esențiale.  Participarea la dezbaterea publică,  analiza critică a informațiilor  duce la formarea opiniei dezvoltate  ,, Pentru  a da naştere la o revoluţie socială reușită, avem nevoie de cinci factori cauzali interconectați care să intre  în combinație într-o anumită conjuctură: 1) o evoluție dependentă, 2) un stat dictatorial, represiv și exlusivist, 3) organizarea unor culturi politice ale rezistenței  eficiente și puternice, 4) o cădere economică și 5) o deschidere a sistemului de forțe externe ( o îndepărtare a factorilor de control internaționali. “  Nivelul ridicat de cunoștințe politice și informații politice cu privire la mass-media este în mare parte ca urmare a impactului mass-media , dar și receptarea comunicării  publicului.  Deschiderea internaţională se referă la respingerea controlului puterilor străine care își exercită dominarea unui stat prin intermediul unor organizații asupra națiunii  poate fi  rezultatul prăbușirii economiei.  C.F.Herman aprecia: ,, că fiecare criză este determinată prin combinarea , unei amenințări puternice, în măsura să afecteze scopurile de bază ale liderilor politici, a timpului foarte scurt înainte ca situația să evolueze într-un mod nedorit de ei și a efectului de surpriză “ Din punctul de vedere a elitei conducătoare de la Kremlin toate câștigurile din trecut trebuie să fie restaurate, iar majoritatea rușilor par să creadă sincer că va deveni din nou imperiu  Pentru ruși  este mai important statutul de mare imperiu decât faptele pe care le fac. Din punctu de vedere al elitei de la Moscova consolidarea guvernului central, care va asigura statului rus  un statut respectat, evitarea oricărui fel de conflict , precum și orice fenomen de infiltrare a democrației europene prin organizații pro-europene, întrucat progresul integrator conform valorilor și princiipilor europene poate reduce  suveranitatea naţională,  alternativ, sugerează o revenire , modele și principii proprii pe care Rusia le-a experimentat   de-a lungul evoluției istorice. Pentru a obține controlul complet asupra unei entități trebuie  determinată modul de comportament,    necesită stabilirea sistemului de ritualuri și obiceiuri pentru a asigura coeziunea de grup. Pentru  că funcţionarii aleşi au făcut o înțelegere politică pentru a crește eficiența   controlului asupra poporului, pentru ca individul să se subordoneze  regulilor instituie de  conducători, pentru că fiecare individ  să se conformeze comportamentului general acceptat, iar persoana care va avea un comportament deviant, va duce la izolarea individului în societate.


Introducere


Capitolul I. Mass-media declanşează criza. 

 Capitolul II. Reformarea culturii politice 

Capitolul III. Democraţia dirijată


linkwi

0 comments:

Post a Comment