Specificul comunicarii nonverbale.

Încrucişarea la nivelul genunchiului: 

bună creştere, postură tradiţională.

Nu există nici o îndoială că, cu ajutorul cuvintelor putem obține o varietate de informații, inclusiv una care prezinta cultura de conversație. Ansamblul elementelor non-verbale ale comunicării este uneori denumit “metacomunicare” (cuvântul grecesc “meta” înseamnă “dincolo” sau “în plus”). “Metacomunicarea” este deci ceva în plus faţă de comunicare şi trebuie să fim totdeauna conştienţi de existenţa sa. Trebuie să subliniem că metacomunicarea, care însoţeşte orice mesaj, este foarte importantă.
În același timp, informații cu privire la ceea ce este un om, ceea ce este, vom trece prin expresii faciale, gesturi și intonația. Oricine vrea să înțeleagă corect partenerii lor în comunicare, trebuie, mai presus de toate, să exploreze diferite mijloace de expresie, și ei știu cum să interpreteze corect și adecvat.
Natura și forma de exprimare a diferitelor mijloace de comunicare ne permit să vorbim despre diferențele fundamentale dintre comunicarea verbală și nonverbală. Mesajele nonverbale sunt întotdeauna situațile, în care înțelegem starea actuală a partenerilor de comunicare. Situaţiile de aglomeraţie din autobuz, lift, la cinema, când zonele intime ne sunt invadate de necunoscuţi, ne crează iritate şi stânjeneală. Oamenii adoptă în astfel de situaţii un comportament impersonal, vorbind sau mişcându-se cât mai puţin cu putinţă. Allan Pease  aminteşte cîteva reguli pe care oamenii le aplică în astfel de situaţii, reguli care prevăd:
1. Nu ai voie să vorbeşti cu nimeni, nici chiar cu cei pe care îi cunoşti.
2. Trebuie să eviţi ca privirea ta să se întâlnească cu privirile altora.
3. Să păstrezi o expesie de “jucător de pocher”, fără să afişezi vreo emoţie.
4. Dacă ai o carte sau un ziar, să creezi impresia că eşti cufundat în citirea lor.
5. Cu cât aglomeraţia e mai mare, cu atât îţi poţi permite mai puţine mişcări ale trupului.
6. În lift să urmăreşti cifrele care indică etajele.
Comunicarea nonverbală sunt hibridizate cu munca lor poate fi descompus în componente individuale. Aceleași elemente verbale de comunicare (cuvinte, propoziții, fraze) sunt clar separate una de alta. Mesajele nonverbale sunt, de obicei, involuntare și spontan. Chiar dacă oamenii doresc să ascundă intențiile lor, ei pot controla bine discursul lor, dar comportamentul nonverbal este aproape imposibil de controlat. De aceea, de foarte multe ori în practica reală dau erori de comunicare ca urmare a unei acțiuni nonverbale.

Buzele împinse simultan înainte: 

 invitaţie la sărut, refuz, neîncredere, scepticism.

Oamenii tind să stăpânească limbajul nonverbal cu succes in mod natural prin observare, copierea. În aeroport este un loc deosebit de propice pentru observarea întregului spectru al gesturilor umane întrucât acolo oamenii își exprimă liber, prin gesturi râvna, furia, supărarea, fericirea, nerăbdarea și multe alte stări sufletești. ceremoniile sociale, întâlnirile de afaceri și petrecerile sunt, de asemenea , prilejuri excelente. Așa că, atunci când îi vom observa nesinceritatea interlocutorului, vom face referire la intuiția noastră, vorbind despre al șaselea simț. De fapt, ne permite să recunoaștem atenția interlocutorului de multe ori inconștient, la mici semnale nonverbale, capacitatea de a citi și de a marca discrepanță cu cuvintele. Astfel, comunicarea nonverbală este un proces multi-dimensional, care în cea mai mare parte facem inconștient.