«Откровения провокатора» про «Революция Твиттера» 7 апреля 2009.

foto conferinta I II III
dosar

dosar

dosar

alt articol

numarul 75 pe lista!
Lista candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 din partea Mişcării “Acţiunea Europeană

”

Lista candidaţilor la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009 din partea Mişcării “Acţiunea Europeană”

http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/2009/opponents/mae/list/



My name is Andrei Plop and I am from Moldova. I graduated from the Faculty of International Relations (ULIM) , I studied at  the Romanian - American University, the Faculty of Law. Also, I graduated from  the Faculty of International Relations a master student of the SNSPA,. I was nominated to take part in the parliament elections in 2009( RM). If i had to describe myself in three words, they would be passionate about learning, hard working and ambitious. 
  Training of elites at the most prestigious schools of the world together with the democratization and economic reforms in a state may lead to the creation of the basis for a viable state. Current realities require improvement of the methods, instruments, and strategies available for my country. They are necessary for facing challenges and risks and for establishing clear and precise lines of action in the following spheres: political-administrative, social, educational, research, culture, national security and public order in the foreign policy. In this situation, people need a support and this can only come from leaders of society, particularly political leaders. They need to exhale the force that protects the vulnerable people and enables people with initiative to press the accelerator for maximizing profits. Reforms are needed to completely change the social order and institutions. It is known that as the people get older, they become more conservative. In contrast a youth easily adapts to new trends or political projects.

  I am fully supporting and sharing ideas of democracy, freedom of thought and expression willing to devote my life and carrier to promote them around the world and particularly in my  country. Gaining multicultural experience from my previous projects was incredible. Immersion in foreign environments provided me an important source of inspiration, enthusiasm and new friends.  My dream is to live in a world with a multitude of cultures and languages; where people can live in freedom of thought and freedom of expression. I am really willing to make the sacrifices needed to make this change. 

 Sincerely, Andrei Plop

Read More

Titlul lucrarii : Rolul mass-media în reflectarea conflictelor geopolitice .Concluzie

Lucrarea a fost publicata in 2015

Concluzie

Rolul  mass-media în reflectarea conflictelor rezultă că au capacitatea de a  concentra interesul publicului asupra unui eveniment sau altul, ierarhizând subiectele care alcătuiesc evenimentele curente. Determinarea agendei politice este de a nu  le  spune oamenilor ,, ce trebuie sa gândească”, ci ,,la ce trebuie să se gândească”.  Cultivarea opiniei publice  prin mass-media a stilurilor de viaţă, a valorilor, idealurilor, promovarea interesului național, şi practici culturale le transformă în politica externă propriu-zisă.  Statele autoritariste preferă o mai mare autonomie având pe ordinea de zi restricţii, cenzura, stimularea  financiară a anumitor televiziuni, noile media  a devenit  o redutabilă armă de luptă pentru grupurile de cetățenii activi împotriva autoritarismului. Noile mecanisme sunt un instrument  pentru a schimba opinii, atitudini şi comportamente. Mass-media în Federaţia Rusă încearcă să inpună cum să gândească editorii şi redactorii, lipsa libertății presei este asociată cu Partidul Rusia Unită pentru că patronii lor sunt potriviți din punct de vedere politic. Ca urmare a evenimetelor din Ucraina statele membre sunt obligate la crearea unui  proiect pentru un posibil val de  extindere , sunt obligate să abordeze  problemele şi să le caute rezolvarea, pentru crearea  stabilităţii și securităţii în regiune. Soluționarea potențialelor dificultăți care ar putea apărea. Utilizarea forţei pot afecta relațiile dintre  națiuni, doar cu mijloace inteligente şi democratice,prin cultivarea  opiniei publice pe plan  intern şi internaţional.    În privinţa prognozelor asupra modului de acţiune a celor de la Kremlin e nevoie de o  minimă cunoaştere a culturii ruseşti pentru diminuarea percepțiilor eronate .  Datorită sistemelor  de telecomunicații informaţia  a şters  graniţa oricăror critici faţă de puterea existentă. Accesul  la diferite surse de opinie credibile,   dezinformarea   opiniei publice în scopuri politice va fi mai greu de realizat.  Revoluțiile colorate din Georgia, revoluția trandafirilor,  în noiembrie 2003, Ucraina revoluția portocalie, în decembrie 2004 sau Kîrgîstan  revoluția lalelelor, din martie 2005 s-a produs datorită unei noi elite, educate cu valori europene și informațiile trasmise de ei au ajuns la receptori. Nu a fost o intervenție militară pentru a stabili democrația, și din punctul nostru de vedere considerăm că o ciocnire directă armată între Federația Rusă și Statele Unite ar duce la consecințe nefaste, doar cu strategii adecvate putem să transformăm Federația Rusă într-un partener de încredere cu lideri deschiși spre colaborare conform principiilor democratice. Lucrarea respectivă și-apus scopul de a stabili democrația în Federația Rusă prin intermediul mass-media începând cu anul 2016 și finalizându-se prin venirea la conducere a unui președinte  loial principiilor democratice,  ca urmare a alegerilor care vor avea loc în luna martie din 2018.

 

Introducere

Capitolul I. Mass-media declanşează criza. 

I.1. Mass-media ca instrument de politică externă

 I.2. Provocări şi mize în vecinătatea apropiată.

 I.3. De la propagandă la operaţii informaţionale.

 Capitolul II. Reformarea culturii politice 

II.1. Imaginea, reputaţia actorilor politici.

II.2.  Formarea atitudinilor, a perceptiilor şi a convingerilor.

II.3. De la atitudine la comportament.

Capitolul III. Democraţia dirijată

III.1. Câinele de pază al democraţiei sau câinele lui Pavlov ?

 III.2. Societatea civilă şi democraţia.

III.3. Provocările noilor media.


Concluzie

Bibliografie

1. Philippe Cabin, Jean-Francois Dortier, Comunicarea: perspective actuale, Ed. Polirom, Iasi, 2010.
2. Paul Dobrescu, Alina Bârgăoanu, Mass media și societatea,, Ed. SNSPA, București,  2001.
3. Mihai Coman,  Introducere în mass-media., Ed. Polirom, Iasi, 2007..
4. Doru Pop, Mass Media si democratia,  Ed. Polirom, Iasi,  2001.    
5. Alexandru Ioan Dumitriu,  Realități și perspective ale mediului  de securitate, Ed. Universitară 2010, București.
6. Ioan Vasil Gherghel, Forme de manipulare televizuală, Ed. Limes, Cluj Napoca , 2009..  
7. Călin Hentea, Propaganda fără frontiere, Ed.  Nemira, București, 2002.
8. Cristina Coman, Comunicarea de criza:  Tehnici si strategii, Ed. Polirom, Iasi, 2009.
9. Cioroianu Adrian, Geopolitica Matrioșkăi: Rusia postsovietică în noua ordine mondială, Ed. Curtea Veche Publishing, București,  2009.
10. Oana Mihaela Mocanu, Politica Europeană de vecinătate: realizări și perspective, Ed. Nomina Lex, București, 2010.
11. Tim O'Sullivan, John Hartley, Danny Saunders, Martin Montgomery, John Fiske, Concepte fundamentale din stiintele comunicarii si studiile culturale, Iasi, Polirom 2001.
12. Hans J. Morgenthau, Politica intre natiuni: lupta pentru putere si luta pentru pace,  Ed. Polirom, Iasi,  2007.
13. Cristina Alexandrescu,  Asia Centrala: repere geopolitice, Ed. Didactică şi pedagogică,  Bucureşti, 2009.
14. Alexandru G. Dughin, Bazele geopoliticii, București, Eurasiatică,  2010.  
15. Şimandan Matei, Elemente de geopolitică, Ed. Mirton, Timişoara, 2008.
16. Jean Sylvestre Mongrenier, Rusia ameninta oare Occidentul, Ed. Cartier 2010, Chisinău.
17. Paul Dobrescu, Geopolitica, Ed. Comunicare.ro ,   Bucureşti, 2000.
18. Zbiegniew Brzezinski, Europa Centrala si de Est in ciclonul tranzitiei, Ed.  Diogene, Bucureşti, 1995.
19. Cristopher Layne, Pacea iluziilor: marea strategie americana din 1940 pana in prezent,  Iasi, Polirom 2011.
20. Dorina Tanasescu, Felicia Dumitru, Marius Petrescu, Ion Cucui, Politici publice in spatiul euroatlantic, Ed. CA Publishing, Cluj-Napoca,  2011.
21. Cezar  Teclean, Comunitatea Statelor Independente,  Ed. Oim, Iaşi, 2006.
22. George Cristian Maior, Un război al minții, Editura RAO, Bucuresti 2010.  
23. Zbiegniew Brzezinski, Marea tabla de sah, suprematia americana si imperativele sale geostrategice, Ed, Univers Enciclopedic.
24. Gheorghe Iliescu, Conexiuni între procesele  socializante si securitatea natiunii,  Bucuresti, Editura Top Form, 2005.
25. Laurenţiu Han, Intelligence şi management informaţional: provocări globale, informaţionale şi private, Ed. Academiei Naţionale de Informaţii ,, Mihai Viteazul” Bucureşti , 2011
26. Bazac Ana, Constandache George G, Tirziman, Comunicarea politica: repere teoretice şi decizionale, Ed. Vremea, Bucuresti, 2006.
27. Claudiu Săftoiu, Jurnalismul Politic: manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni , Editura Trei, București,  2003.   
28. Silviu Neguț,  Geopolitica, Ed. Meteor Press, Bucuresti,  2008.
29. Jean- Noel Kapferer, Căile persuasiunii: modul de influențare a comportamentelor prin mass media și publicitate, Ed . comunicare.ro,  București,  2002 .
30. Harold D. Lasswell, ,, The Structure and Function of Communication in Society,, in Wilbur Schramm, (ed) Mass Comunication, University of Illinois, Urbana, 1969.
31. Simion Teodor, Noua dez/ordine geopolitică mondială, Ed. University  Press, Târgovişte, 2011, p. 190.
32. Noemi L. Shabo, Puterea şi actorii sistemului internţional contemporan, Cluj -Napoca, 2013.
33. Jean-Louis Dufur, Crizele internaţionale: De la Beijing (1900) la Kosovo (1999), Ed. Corint 2002, Bucureşti.
34. Robert Cooper, Destramarea Natiunilor: Ordine si haos in secolul XXI, Univers Enciclopedic , 2007.
35. Foran John,  Teoretizarea revoluţiilor, Ed. Polirom, Iasi , 2004.
36. Cristina Coman, Comunicarea de criză:  Tehnici si strategii, Polirom, Iasi, 2009, p. 206.
37. Gross Peter, Mass Media și democrația în țările Europei de Est, Ed. Polirom, Iași, 2004.
38. Amy Knight, KGB după KGB, editura Elit, 1996.
39. Adela   Rogojinaru,  Comunicare si cultura: aplicatii interdisciplinare, Ed. Tritonic,  2006.
40. Thomas X. Hammes, The Sling and the Stone: On War in the 21st Century, Zenith Press, St. Paul, MN, 2004.

Read More

III.3. Provocările noilor media.

Lucrarea a fost publicata in 2015
III.3. Provocările noilor media.

Comunicarea la nivel mondial permite fluxul rapid de informații din toate domeniile de activitate .  Sunt numeroase instrumente pentru a  avea acees la informație  în funcție de preferințele utilizatorilor, iar acestea  sunt  suficiente pentru a produce o inteligență colectivă, în felul acesta  se structurează opiniile. Aceste reflectări devin disponibile online prin forumuri, comentarii, grupuri  devenind o obișnuință. Conform ,,teoriei dependenţei  care postulează că ,, mass-media sunt atât de importante pentru societate noastră încât depindem de ele pentru anumite funcții sociale. Derivă din viziunea funcţionalistă a societății și presupune că depindem de mass-media pentru a ne informa asupra mediului, pentru trasmiterea valorilor  culturale, pentru divertisment si pentru indentificarea și interpretarea  problemelor sociale-cheie. Fără mass-media care să performeze aceste funcții, noi ca indivizi, socitatea asa cu o stim astazi ar cadea in colaps.“  Comportamentul de masă devine tot mai importantă  în societatea modernă, industrializată,  ca urmare  fluxului de informații și fluxului de oameni, a sistemului de învățământ.  Construirea unei strategii de imagine, pentru  conducătorii de la Kremlin constituie unul din scopurile  prioritare pentru securitatea națională  care este  realizată prin intermediul politic, diplomatic, cultural, economic, militar, științific,  prin care statul garantează independența și suveranitatea, ordinea constituțională și sistemul său de valori. Cum acest lucru se poate face doar cu o revizuire a politicii ar trebui să fie o armonie de interese și valori între indivizi și grupuri. Imaginea cu care ești perceput îți permite o oarecare legitimitate de a interveni în forță pe teritoriul unui stat, iar prin ,, instrumentele de aplicare a forței și ideile referitoare la legitimitate se schimbă odată cu trecerea timpului și cu progresul tehnologic. Forța fără legitimitate produce haos; legitimitatea fără forța va fi rasturnată. “  Presiunea pe clasa politică este  o obligație asumată de către mass-media iar multe dintre funcțiile partidelor politice  au trecut în sfera mediatică precum  a încuraja publicul să creeze o identitate ideologică, a mobiliza alegătorii, pentru alegerea candidaților.  Unul dintre cei mai mari conducători ai tuturor timpurilor  Napoleon spunea: ,,   Trei ziare ostile sunt mai de temut decât o mie de baionete – a publicat buletinul armatei de rezervă. “     Salturile tehnologice  au impulsionat transformările de comunicare în masă  . Același lucru este valabil și în cazul celei de a patra generație, care se axează pe intențiile sociale și politice ale inamicului. Potrivit  teoreticianului   Thomas X. Hammes ,, fiecare generație succesivă a pătruns mai adânc pe teritoriul dușmanului în încercarea de al învinge.”  Însă nimic nu poate elimina schimbările  din viața   unei națiunii indiferent de cenzura statului și pînă  într-un final se găsesc soluții alternative iar internetul este unicul loc  unde mari comunități  pot comunica, permite o mai bună interacțiune, un feedback constant, a spart barierele naționale  fără costuri suplimentare  cu acces la nivel mondial. Cetățenii care sunt nemulțumiți ajung  să caute mai multe  puncte de vedere și anume obiectivitate, corectitudine iar informațiile furnizate de presa controlate de instituțiile statului  numai obiective nu sunt.     Aparitia noilor media  este, fără îndoială un factor pozitiv, a depășit  jurnalismul clasic, oferind o gamă largă de informații, reprezintă o ,, re-democratizare”   îi stimulează pe  tânăra generație  de a se implica în politică.   Dezvoltarea mijloacelor  de comunicare rapida și a vitezei extraordinare cu care sunt introduse permite  transmiterea informațiilor  și divertismentului pentru public chiar de catre nespecialiști.  Chiar dacă în cadrul unui eveniment  o  televiziune care inspiră sursă de incredere  din punctul de vedere  a autorităților ,,   trasmiterea se face în timp real, verificarea nu mai poate exista: comentatorul se află în postura de simplu jurnalist, care trebuie să analizeze totul la cald.“ Valoarea noilor media constă în potențialul lor este în   ceea faci cu ele, unii tineri doresc să își exprime părerea iar  blogurile permite dialogarea în timp real,  cultivarea imaginii unui personaj, are deschiderea necondiționată  pentru exprimare.    În  condițiile generalizării folosirii noilor media ( internetul, care implică site-urile organizațiilor, blogurile, forumurile de dezbateri, facebook, twitter) posibilitățile de trasmitere a informației se ,, democratizează: un pieton cu un telefon mobil aflat întâmplător la locul unui eveniment fotografiază sau filmează și apoi difuzează informațiile pe Youtube, pe un blog personal sau prin media clasică, mult înaintea jurnaliștilor. “ Acum, oamenii au acces la soluții interactive pentru a  se exprima liber, fără obstacole iar fenomenul contemporan de a crea un blog  indiferent de  interes,  este considerat ca fiind un instrument al democrației directe.    Cele mai multe mass-media moderne în prezent sunt axate pe  divertisment.  E necesar de creat mai multe pagini care  să fie axate pe divetisment care la rândul lor vor fi direcționa linkuri spre pagini în care materialul informatic  de pe sait le aduc la cunostină o analiză  critică guvernului.  Sociologii Dominique Cardon si Helene Delaunay-Teterel au incercat  sa vada de cate feluri sunt blogurile pe care le pot gasi. Ei au identificat patru categorii, in functie de tipul  de comunicare si de public:,, 1) Împărtăşirea gândurilor intime, 2) Conversaţia continuă, 3) Recrutarea unui public, 4) Blogul Cetatean. “ Explozia de blog-uri este unul dintre fenomenele cele mai izbitoare ale webului.  Este imposibil de estimat, deoarece fenomenul este în creștere în fiecare zi.   Blogurile unor persoane particulare se bucură de  o audiență și o putere de influențare a opiniei mai mare decât anumite ziare, reviste sau chiar posturi de televiziune.




Introducere

Capitolul I. Mass-media declanşează criza. 

I.1. Mass-media ca instrument de politică externă

 I.2. Provocări şi mize în vecinătatea apropiată.

 I.3. De la propagandă la operaţii informaţionale.

 Capitolul II. Reformarea culturii politice 

II.1. Imaginea, reputaţia actorilor politici.

II.2.  Formarea atitudinilor, a perceptiilor şi a convingerilor.

II.3. De la atitudine la comportament.

Capitolul III. Democraţia dirijată

III.1. Câinele de pază al democraţiei sau câinele lui Pavlov ?

 III.2. Societatea civilă şi democraţia.

III.3. Provocările noilor media.


Concluzie

Read More